Lecție pentru părinți

“A nu şti”  e o ruşine, ori este egal cu a fi prost? “A nu şti” este greşit sau, poate, înjositor? Nu, dar mă tem că suferim de complexul lui “ştie tot”, că vrem să dovedim cât suntem de inteligenți chiar şi atunci când încă avem multe de învăţat căci, nu-i așa, omul cât trăieşte învaţă. Încă nu-mi dau seama de ce “a ști” nu cuprinde în înțelesul lui și sinceritatea, și simțul măsurii, dar și pe cel al răspunderii. 

Încă n-am învăţat că realitatea presupune şi să nu ştii, ca mai apoi să ai plăcerea și curiozitatea să te documentezi, să înveţi şi abia apoi să ştii. Probabil că în copilărie ni s-a spus prea des “Nu știi – Ești prost!”.

E păcat că părinții o fac pe deștepții cu ce-i mici, chiar și atunci când nu e cazul căci, pentru a nu părea neştiutor în ochii odraslei, unii preferă să dea drept răspunsuri la “de ce-urile” copilului…doar bazaconii. Îi privim cu amuzament, dar și cu nițică doză de curiozitate atunci când suntem martorii haioaselor “de ce-uri” căci, la fel ca și pe părinte,  suntem prinși pe picior greșit, iar un simplu “de ce cerul e albastru?”  ne pune pe gânduri, căci nu-i tocmai simplu să găsești un răspuns corect și pe-nțelesul prichindelului în același timp.

Răspunsul universal pare a fi “de d-aia!”, dar, chiar și așa, cel învățat nu scapă atât de ușor de probele copilului, căci vine o nouă întrebare  “de ce de d-aia?”. Unii se înfurie, alții se fac că plouă, alții oferă răspunsuri eronate ori ca să scape de sâcâieli, ori pentru a se da deștepți. Rar am auzit părinți care să spună copilului  “nu știu!”, întotdeauna au un răspuns, dar nu la fel de des este și cel corect.

Poate când sunt de-o șchioapă, cei mici pot fi duși de nas cu răspunsuri lasă-mă ca să te las, dar, în timp, s-ar putea să fie o lecție greșită, care crează adulți iresponsabili, mincinoși, netrebnici și pușlamale, cum ar zice bunicul meu.

Așadar, nu uita că nu e greșit să nu știi atunci când copilul tău, sau al altuia, îți va pune întrebări nemuritoare!

 

Advertisements

Tags: , , , , , , , , ,

2 responses to “Lecție pentru părinți”

  1. Poteci de dor says :

    E un subiect serios şi important pentru toţi, nu numai pentru un părinte. Dar îmi permiţi o glumă?
    Doi părinţi cu copilul prin oraş
    – Mamă, ce e clădirea aia mare, mare?
    – Nu ştiu, întreabă-l pe tata
    – Tatăăă, ce e clădirea aia mare?
    – Nu ştiu, mă, nu ştiu.
    Mai merg ei puţin apoi iar
    – Tatăăă, ce e apa aia aşa mare?
    – Nu ştiu, mă.
    – Dar casa aia mare şi albă, ce e?
    – Nu ştiu, mă, nu ştiu.
    Mama îi spune după multe alte întrebări, “mai taci, mă, nu mai tot întreba că-l enervezi pe tata”
    – Lasă-l nevastă să întrebe că numai aşa învaţă….

    • filedinpoveste says :

      Adevarul e ca sunt dragute “de ce-urile”…daca le privesti din exterior. Mie-mi par dragalase dar parca si un test pt parinti. Nu stiu cum e si din pozitia de parinte…probabil ca e greu dar e si mai placut sa-ti vezi copilul curios, sorbindu-ti explicatiile si ciulind urechiile.
      :)) da, bun bancul. E de tinut minte

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: