O vedetă la tine în poşetă!

Vă mai aduceți aminte când o urmăreați pe mama în timp ce desfăcea uşor cutia acea alb-mov, mă mai amintiți cum erați mereu pe urmele ei când îşi făcea toaleta de seară, cât îi studiați mișcările atunci când întindea crema pe față desenând parcă zeci de cerculețe imaginare? Vă mai amintiți cum vă furișați la geanta ei, cum scormoneați un pic şi, ca un magician, scoteați dintr-însa cutiuță minune?

El îşi amintește, îşi amintește că se strecura după hainele din cuier camuflându-se într-un adevărat Sherlock Holmes, îşi amintea cum sărea pe la spatele ei numai ca să poată să o vadă cum îşi întindea pasta lăptoasă de cremă Doina pe mâinile sale crăpate. O urmărea seara când se studia atent în oglindă, uneori mai şi ofta, şi-şi întindea crema fină care o întinerea, îi făcea faţa mai strălucitoare, mai luminoasă şi parcă mai tânără.

Mama îi dădea şi lui voie să atingă cu vârful degetelor minunea din cutiuță, dar el îşi afunda adânc vârful degetului, fura pe arătător un munte semeț de zăpadă caldă, vâscoasă şi frumos parfumată. O ţinea acolo şi-i studia moțul cremei până ce aceasta se topea şi invada epiderma sub căldura mâinii lui. Abia atunci o întindea pe piele imitând, stângaci ce-i drept, ritualul de seară al mamei.

Era fascinat de crema Doina, pentru el Doina era vedeta din poşeta mamei şi abia aştepta să-o vadă pusă la locul de cinste, pe etajera din baie. Aici iar se furişa, deschidea capacul cutiei şi adulmeca lacom mireasma parfumată. Acum nu mai fura. stătea închis în baie, privea crema, prindea un pic de cremă între degetul mare şi cel arătător şi o mângâi până ce aceasta se topea. Închidea ochii şi-i lăsa parfumul să să se aşeze pe nasul său.

Îşi aminteşte şi acum că iarna era trezit nu de mirosul de portocale, ci de mirosul discret al cremei Doina. O lăsa pe mama să îi mângâie obrazul înainte de a se trezi, uneori se prefăcea că doarme doar pentru a memora esenţa mirosului copilăriei, mirosul cremei Doina. O ruga pe mama să-l răsfeţe şi pe el cu Doina, iar ea-i punea în pumnul său o brobinţă de cremă, nu-l lăsa mereu să-şi puie singur căci era un hoţ de cremă lăptoasă.

Acum îmi spune mie, când trec pe lângă dânsul: “acesta-i mirosul copilăriei mele, e Doina, nu-i ala?“. Eu dau afirmativ din cap şi mă întreb “oare ce poveşti mai ascunde el despre crema Doina?”. Ştiu doar că, la fel ca şi el, Doina este amintirea copilăriei mele, crema care rezolva toate problemele.

Ultimul articol scris pentru Super Blog 2013!

Advertisements

Tags: , , , , , ,

2 responses to “O vedetă la tine în poşetă!”

  1. Cuvânta says :

    Haha! Geniala reclama si melodia, tipul cu joben e genial :)))
    Oricum doar articolul tau m-a convins sa ascult melodia 😛

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: