De dragul scrisului

Îmi amintesc ş-acum cum am pus prima oară condeiu-n mână, îmi amintesc protestele ștrengărești când mâna-mi obosea de scris mult şi apăsat. Îmi amintesc cum învățătorul îmi strângea mâna-n pumnul său pân’ sugrumam stiloul tot scrijelind litere ciudate în spații mici de caiet tip unu. Parcă a fost ieri, un ieri pe care dacă nu l-aş urî, nu l-aş iubi, iar scrisul pe litere, în silabe şi abia apoi cuvinte întregi au devenit banale.

Tresar şi azi când mi-amintesc c-aveam de scris de zeci de ori litera “e”. Păi cum de ce? Un binevoitor m-o pârât c-am mâzgălit mai mult decât am scris. Şi, ca prin vis, văd azi penarul greu şi burdușit cu lucruri, mă văd pe mine mică măsurându-mă din ochi cu stilouri, creioane ori  pixuri colorat. Mi-amintesc de primii ani de școală căci astăzi celebrez al doilea an de scris…pe blog, nu pe hârtie.

Şi cum îi şade bine unui scriitor dacă nu cu pix-n mână, cu agenda-n braţe şi cu ideea-n cap şi/sau în “dejte”, căci, nu-i aşa, degetele unduiesc condeiul ş-aşează pe hârtie (ori pe tastatură) cuvinte-ncrucişate.

De doi ani scriu idei pe orice prind: pe telefon, pe-agendă, pe colţuri de hârtie, căci inspiraţia când vine…te săgetează oricât de bine te-ai ascunde. Şi ca să scrii în pas cu dânsa, creionane fermecate tot să ai, s-alergi pe coala de hârtie mereu în ritm cu dânsa.  Şi cum am vrut s-alerg mai repede ca ea, mi-am comandat produse de papetărie online. Ş-am dat peste papetăria online ŞtampileOnline.ro care mi-a vârt sub nas creioane fermecate. Cu ele cuvintele curg  lin şi nu e gând de poticneală precum în clasa întâi. Să spunem deci că pixul şi inspiraţia merg mână pix în mână.

Dar, nu-i aşa, cuvintelor le şade bine pe hârtie şi, uite aşa, te-apuci să scrii cuvinte, fraze, idei şi giuvaere pe foi de celuloză. Mai tai de ici, mai tai de colo, muţi dincolo ceva, reformulezi de trei ori şase ori, până ce oboseşti. Apoi citești. Mototoleşti hârtia, o rupi în bucăţele. Azvârli norocul în coşul cu idei. Îţi plângi în palme, iei coşul cu hârtie din nou la purecat simțind că parcă ceva tot ţi-a scăpat.

Cum ai gătat povestea, poţi s-o aprobi cu semnătură şi ștampilă în semn de mulțumire, căci pixurile asta nu-s simple instrumente de scris dar sunt dotate şi cu ștampilă. Admiri povestea şi hârtia colorată ş-apoi treci totul în online, pe o hărtie 2.0 căci A4 e cam neîncăpătoare. Şi pentru suflet păstrăm originalul sub cheia mulţumirii ascunsă bine-n bibiloraftul ce şade de-a dreapta creatorului.

Mulţumim stampileonline pentru că celebraţi scrisul alături de noi. Noi celebrăm scrisul cu un nou articol pentru Super Blog 2013. Şi cum să nu scriu când pixul, bibiloraftul şi hârtia mă ţin captivă în lumea inspiraţiei?

Advertisements

Tags: , , , , ,

3 responses to “De dragul scrisului”

  1. Alin says :

    Eu lucrez la calculator zilnic si mi s-a intamplat sa scriu o scrisoare de mana. Ciudatenia a fost ca mi-a luat cred ca 5 min pana sa ma acomodez iarasi cu pixul in mana…ma simteam ca-n scoala la dictare cand nu-mi ieseau literele.

    • filedinpoveste says :

      La fel mi se întâmplă şi mie după o perioadă în care n-am mai scris de mână, mi se pare că mi se împleticeşte mâna tot desenând litere pe hârtie.

Trackbacks / Pingbacks

  1. De ce scriu? | file din poveste - 24/03/2014

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: