Toamna copilăriei mele

Pentru mine toamna e  anotimpul pictoriţei care umple văzduhul în culori, al vântul răcoros care învaţă frunzele să zboare, al miros de nuci dezbrăcate de înveluşul lor verde, a pufului de piersici de ţară şi al strugurilor ce aşteaptă să fie zdrobiţi sub teascul vechi al bunicilor.

De fiecare dată când vine toamna mă gândesc la miezul acela crud al nucilor şi la clipelor bune în care-mi spălam mâinile în soluţii urât mirositoare ca să scot verzeala nucilor îmbibate pe pielea degetelor, căci bunica nu dorea să mă duc la şcoală mai ceva ca un pui de ţărănuş. Pe când eram doar un copil scoateam caviarul nucilor manual, iar pipăirea nucilor cu mâna goală făcea parte din ritual.  Tot toamna mă prindea cu puf de piersici coapte pe tricou. Pe-atunci n-aveam răbdare să ajung acasă, să spăl şi să şterg fructul de puf, ci îmi arboram, triumfătoare, puful gros al fructului pe haină.

Mi-amintesc că toamna trăgea obloanele geamurilor veşnic deschise vara şi-mi punea în picioare nişte şosete groase lucrate de bunica. Între timp vremea s-a mai schimbat, nu mai am şosete lucrate de bunica, nu mai e bunica, acum sunt doar şosetele flauşate şi amintirea celor roase de timp.

Toamna mă prindea mereu visătoare, mereu dornică să mă trezesc să văd dacă au mai crescut bobocii, mereu dornică să culeg flori de câmp şi să le aşez în vaza de sticlă din tinda casei, mereu dornică să mă agăţ de-un circhine de strugure ce-şi întindea trufaş perlele pe pridvorul casei.

Toamna îmi flutură pe la nas miros de magiun şi prune tomnatice, de murături, de vinete coapte, iar mirosul strugurilor storşi mă duc şi acum în inima copilăriei de la sat, acolo unde totul era cald şi bine.

Mirosul de căldură al caloriferului îmi aduce aminte de primul foc în sobă, de fumul gros ce-l scotea în casă nelăsându-se cucerită de focul lemnului semiuscat.

Oh, toamna copilăriei mele, unde eşti?

Advertisements

Tags: , , , , , ,

9 responses to “Toamna copilăriei mele”

  1. Adriana says :

    Unde e? În mine, in tine, in noi cei de acum, de atunci. Mulţumesc. M-am întors acasă. Pentru că doar o casă am: bătătura mămăiţei mele. Restul sunt locuinţe confortabile. Te pup. Mamă, ce-aş mânca magiun!

    • filedinpoveste says :

      Si eu am o pofta de magiun, anul asta ma sare borcanul de magiun, anul trecut am sterpelit unul de la sora mea.
      Ahh si oţât’ de must ar merge. Săptămâna viitoare dau o fugă până la ţară, poate mă aprovizionez.

  2. vienela says :

    Ce necaz imi era cand vedeam la alti copii sosete de lana… Bunica mea nu tricota asa ceva, prefera sa ne cumpere flausate. Acum, ca are cine sa imi faca, nu imi mai plac. :))

    • filedinpoveste says :

      Nici mie nu prea-mi plăceau alea de lână, ziceam că mă înţeapă, începuse bunică-mea să îmi facă din diverse materiale (mai blânde cu pielea) numai ca să le port. PArcă o şi văd cum croşeta, cu ochelarii pe nas şi cu andrelele în mână…ah şi firul de aţă neapărat după gât.
      Acum port d-alea flauşate şi abia aştept să ajung la ţară să văd dacă pot să şterpelesc vreo pereche lucrată de bunica (dacă oi mai găsi)

  3. Silving says :

    Exact, asa ziceam si eu,ca alea de lana inteapa :))

  4. Aliosa says :

    MAGIUNUL facut in gospodarie, in ceaun de tuci,
    fara zahar dar cu MIEZ de NUCA
    este cel mai bun, gustos si sanatos GEM !!!
    Si pe http://aliosapopovici.wordpress.com/2013/09/02/
    ” A VENIT TOAMNA ”
    iar pe http://aliosapopovici.wordpress.com/2013/09/26/
    ” A VENIT ANDREI ” !!!
    Cu stima,
    Aliosa.

  5. Reynaldo says :

    Super treaba! Toamna copilăriei mele Asta da imagine!
    Adevarat profesionist.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: