Cine-a pus cârciuma-n drum

“Ăla n-a fost om nebun”, o spune  imnul național al bețivului român, mare amator de crăşmă, de tărie ieftină îndoită cu apă şi de miros de drojdie. Cârciumile par a fi refugiul oamenilor ponosiţi. Clienții acestor birturi sunt trecuți de mult de a doua tinerețe, sunt oameni simpli, sărmani, uitaţi de patrie şi de popor, sunt aceia care discută politică sau amintiri din armată, sunt acei care îl urăsc pe Băsescu şi al lui alai de ciocârlii, sunt acei bărbaţi care se împrumută prin vecini până la următorul salariu.

Bodegile de la colţ de stradă par a nu fi afectate de criza financiară, ba mai mult, par a fi remediul perfect pentru românul sărac atunci când bani nu-s. Crâşmele au învăţat cum să-şi fidelizeze clienţii, chiar şi atunci când produsele lor lasă de dorit. Deşi clientela pare a fi nemulţumită de acest de daliu, tărie îndoită cu apă, vinul ieftin la bidoane de plastic, zâmbetul hangiţei mândră nevoie mare să-ţi servească înc-un păhărel şi atmosfera prieteneasco-bărbătească pe care o găseşti doar în astfel de baruri par s-alunge amarul românului care mai cere în cinstea zilelor de azi “încă un pahar!” sau “100 de coniac!“.

Unde găsim aceste baruri? În zonele sărace, în spatele blocurilor turn care ascund adevărate maghernițe, în zonele în care oamenii săraci zbârnâie ca albinele încă de la șase dimineața, ameţiţi de aburii alcoolului, nu de hărnicia muncii de dimineaţă, acolo unde câinii vagabonzi stau de strajă la intrarea într-o dărăpănătură de plastic, cu zăbrele, acolo unde scrisul roşu de deasupra uşii te întâmpină “La Cornel” sau “La Ana şi Costel”.

În crâşmă viaţa începe undeva după ora prânzului (sau amiezii) şi se termină pe la primele ore ale dimineţii. Printre alcool incolor sau colorat frumos cu rom sau coniac, se nasc poveşti din armată, din tinereţe, frustrări politice, poveşti despre neveste, despre copiii îndepărtați de casă, despre lipsa banului, despre tot ce vrei şi ce nu vrei. Unii tac şi ascultă, alţii stau de vorbă cu lichidul din pahar, alţii pur şi simplu au adormit în şanţ în drum spre casă sau poate trag un pui pe somn pe scaunul din plastic. Cam aşa curg clipele în bodegile românești!

P.S.: Ideea articolului a venit de aici.

Advertisements

Tags: , , , , , , ,

12 responses to “Cine-a pus cârciuma-n drum”

  1. Alin Ropan says :

    Credeam ca eu te-am inspirat… Tocmai azi, de ziua mea… :))

  2. Diana says :

    Draga Andreea, in sat la bunica era o crasma (facuta intr-o consignatie comunista) unde cel mai pregnant era mirosul. Da,mirosul! Daca pe oamenii aceia ii mai intalneai si pe la casele lor,daca spritul si taria ieftina o puteai lua si de la cel mai apropiat en-gros din orasul cel mai apropiat de sat,eh,bine,mirosul era unic! Mirosul de crasma este aparte! Ca mirosul de shaorma+broaste de la Grozavesti. 🙂
    O sa scriu si eu intr-o zi despre crasme! Apropo,la Stefanesti (langa Pitesti), crasma e pusa strategic,la drum! Oamenii ies de pe ulite si vin la drum sa bea tarie si sa mai beleasca ochii la oamenii si masinile care trec pe nationala. Interesant la crasma asta ca e… bifazica. :)) dimineata hangita face cafea la suprapret,iar seara,eh,bine… seara!

  3. cotos says :

    Carciumile astea infecte vor avea mereu clienti, din pacate. Eu nu stiu cum sa fac sa inchid cumva 1 din cele 3 aflate in cartierul meu, una langa alta.

  4. vienela says :

    La 100 de metri de blocul meu este o asemenea crasma, unde la ora 6 dimineata este deja coada la deschidere. Ai descris perfect atmosfera de acolo, doar numele difera… Cea de la noi este La Fildes… :))))

  5. Alin G. says :

    Mereu ma intreb cine oare calca in carciumile astea de prin spatele blocurilor…si cum de nu dau faliment?!…credeam ca numai pe ulitele de la tara gasesti oameni prin carciumi, insa si in mijlocul orasului tipologia este aceasi.

  6. Gabriela says :

    Foarte simpatica povestirea. Mi-ai dat ideea unei povesti cu crasma din sat.

  7. Razvan Ianculescu says :

    haha, da, frumos.
    Daca ii spui “carciuma” e parca prea mult. Atmosfera descrisa este pentru “bodega”, pentru ca, nu-i asa, si locurile in care bei au si ele standardele lor.
    🙂

  8. Javra says :

    Există peste tot astfele de localuri. Şi în apropierea blocului
    în care locuiesc e unul şi de multe ori îmi vine să-l dinamitez.

  9. Vali Crintea says :

    birtul exista, doar drojdierii s-au curatat si au fost inlocuiti caci sunt doritori mereu 😀

Trackbacks / Pingbacks

  1. Fac liste şi le mulţumesc prietenilor | Iubesc Viaţa - 01/08/2013

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: