La pas prin Jepii Mari

Pentru că temperaturile ridicate ne scot din casă, pentru că la mare nu ai unde să îţi pui un prosop, cea mai bună excapadă se dovedeşte a fi muntele. Pentru că Bucegii încântă pe toată lumea dar, în același timp, ne lasă şi cu gura căscată, de această dată vă propun un traseu ceva mai lejer prin Jepii Mari care duc sus, fix la platoul Babele, atât de sus căci în zilele înnorate poți să te măsori cu cerul şi să atingi norii.

Traseul este accesibil, dar nu uitaţi să vă echipaţi corespunzător de munte: bocanci speciali de munte, haine care permit corpului să respire (efortul fizic se traduce prin multă, dar multă sudoare), apă din belşul şi batoane energizante (cu fructe confiate, alune, seminţe şi alte “bombe calorice” cum le-ar numi nutriţioniştii).

Pe întreg parcursul vă veţi minuna de priveliştea pe care o veţi vedea printre frunzele copacilor. E tare frumos să admiri civilizaţia de sus, însă urmele civilizaţiei nu au ocolit Jepii Mari căci este imposibil să nu găsești printre verdele frumos al naturii un pet aruncat neglijent sau un ambalaj de ceva.

E atât de linişte încât la mijlocul traseului încă se aude vuietul maşinilor ce circulă în vale pe DN1.

Nu uitaţi că traseul este accesibil doar vara, căci pe timp de iarnă există pericol de avalanşă. De-a lungul traseului, în zonele mai periculoase/dificile şi în care există pericol de alunecare de teren, există şi cabluri de siguranţă.

În Jepii Mari traversezi mai întâi prin pădurea de foioase, apoi prin pădurea de conifere, prin cea de jnepeni, iar în vâr de tot, pe platou, vei da peste pajiştea alpină. După alte douăzeci de minute de mers pe jos pe poteci montane, vei ajunge la Cabana Piatra Arsă.  Noi am oprit aici şi ne-am potolit foamea cu o ciorbă de văcuţă. Delicioasă! Nu ştiu dacă mi s-a părut atât de bună doar pentru că eram lihnită sau pentru că era preparată ca la carte.

Ne-am odihnit puţin şi apoi am luat-o către Babele pe pajiştea alpină. De aici se zăreşte şi crucea de pe Caraiman, pare mai mică decât de jos, dar este la fel de spectaculoasă.

Odată ce ajungi la Babele, începi să te bucuri de frumuseţea României şi de monumentele naturii şi-ţi dai seama că vântul este cel mai bun sculptor din România, întrecându-se în iscusinţă cu însuşi Brâncuşi.

După un drum de câteva ore în care ai auzit liniştea munţilor, vuietul vântului şi vocea a câtorva drumeţi, ca şi tine, ajuns la Babele te vor deranja mirosul de gaze de eşapament, zgomotul motoarelor turate la maximum şi prezenţa maşinilor 4×4 căci, da, există şi un drum turistic pentru maşini.

Dacă ţineţi morţiş să ajungeţi la Babele, dar picioarele nu vă ţin, puteţi merge cu telecabina, însă nu-i acceaşi bucurie şi entuziasm ca atunci când ai lua muntele la pas.

Noi am coborât pe Jepii Mici, un traseu mult mai dificil, dar parcă mult mai spectaculos.

Cam atât pentru astăzi, noi ne facem rucsacul şi pornim spre munte, de data aceasta spre Obârșia Lotrului.

  116_1152116_1158116_1163116_1183116_1180116_1184116_1187116_1196116_1200Jepii Mari116_1208116_1217116_1218116_1225116_1227116_1231Crucea de pe Caraimanoi pe platoul Bucegiplatoul BabeleBabele BucegiSfinxul bucegiSfinxulBabele si Sfinxul

Advertisements

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

5 responses to “La pas prin Jepii Mari”

  1. SEOp says :

    🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: