“După dealuri” – un capitol românesc despre credinţă şi prietenie

“După dealuri” nu e numai o capodoperă cinematografică ci şi un cadru din realitatea dură a României care muşcă nestingherită din fructele interzise ale comunismului: biserica, avortul, sărăcia, accesul la lumea occidentală. Credinţa ia locul medicinei, preoţii se joacă de-a Dumnezeu, iar cei săraci cu duhul sunt schinjuiţi până la moarte, doar, doar epilepsia o ieşi din om prin ritualuri de exorcizare slujbe de dezlegare, de duhuri rele, molifte.

Dacă la început te încearcă un sentiment din “The exorcism of Emily Rose pe parcursul filmului îţi dai seama că e un cadru viu din exorcizarea de la mânăstirea Sfânta Treime din Tanacu, un sat uitat din nordul Moldovei.

Prietenia dintre Alina (Cristina Flutur) şi Voichiţa (Cosmina Stratan) nu scapă neprihănită de trecerea timpului. Oricât de mult ar încerca Alina să reînvie, în postul Paştelui, prietenia cu Voichiţa, aceasta a descoperit adevărata prietenie în sânul mânăstirii de sub dealuri.

Credinţa în “Doamne Doamne”, cum ironizează Alina, pare că i-a furat cea mai bună prietenă, iar feţele bisericeşti s-au cuibărit şi ele adânc în sufletul prietenei sale căci, orice vorbă pe care aceasta o spune, îi amintesc “păcătoasei” de vorbele părintelui. Inocenţa Voichiţei îi trezesc Alinei sentimente demult uitate, mai precis sentimente din trecutul lor comun când Alina îşi apăra camarada în orfelinat precum o ursoaică îşi apără puii.

Însă tânăra maică se simte tot mai ataşată de cuvântul lui Dumnezeu, iar încercarea Alinei de a-i oferi o viaţă mai bună în Germania se năruie odată cu prima sa criză de epilepsie. O poveste de prietenie culminează cu drama preotului care nu îşi vede biserica sfiinţită din lipsă de fonduri.

O Românie mai credincioasă ca niciodată pare că acum îşi linge rănile comunismului când biserica era interzisă. Acum preoţii se comportă la fel ca în Evul Mediu, iar orice problemă medicală, fie ea şi atestată de medici specializaţi, se transformă imediat într-o pedeapsă de la Doamne Doamne pentru un păcat săvârşită cu mintea sau cu trupul.

Răzvrătirea păcătoasei ne arată nu numai drama fetei ci şi bubele Românieie din spitalele de stat, infrastructura defectuoasă, sărăcia cruntă şi numărul mare de orfani.

Pare crunt cum biserica, prin reprezentanţii ei, răstigneşte o tânără asemenea unui Hristos pe crucea din Golgota. Iar după trei zile, ca şi în scripturi, tânăra moare în chinuri pentru a se curăţa de necuratul.

Atenţia la detalii ale lui Mungiu te transpun într-un peisaj pitoresc, cu bucate tradiţionale, case simple şi frumoase ca viaţa de la ţară. Pe ici pe colo filmul păstrează cadre şi tehnici hollywoodiane care par din alt film, însă ecranizarea atrage prin tragicul ei, cadrul în care este plasat, detaliile autentice româneşti şi o biserică aflată la răscruce.

Cele 150 de minute imi par cam forţate pentru un film care nu are un punct culminant în adevăratul sens al cuvântului, căci tragedia fetei şi a măicuţelor putea fi ilustrată mai dramatic. Dacă povestea în sine îţi face pielea de găină, nu acelaşi lucru aş putea spune şi de prezentarea ei, ceva lipseşte…

Filmul care a reuşit să cutremure un occident întreg nu este nicio ruşine şi nicio imagine proastă asupra poporului român, aşa cum îl numesc preoţii, ci un cadru viu din bisericile româneşti care reflectă o cultură adânc înrădăcinată în religie, milă şi păcat.

Advertisements

Tags: , , , , , , , , , ,

2 responses to ““După dealuri” – un capitol românesc despre credinţă şi prietenie”

  1. alma nahe says :

    Filmului îi lipsește, poate, ceea ce ne lipsește și nouă…muzica de fond, aceea care, de obicei subliniază dramatismul. Astfel că filmul e unul realist-psihologic, iar cadrele lungi te transpun, devii părtaș fără voie. Mie mi-a plăcut foarte mult. Finalul e sus, și e contrapunctul filmului; subiectul se dezvoltă și crește mocnind în intensitate. Geamul mânjit de mâzgă la final, ne arată cum privim de obicei, un subiect ca acesta.

Trackbacks / Pingbacks

  1. Cuvântul Domnului în R.A.T.B. | file din poveste - 03/08/2013

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: