O analiză a României – grânarului Europei

Nu e doar la noi, dar naţie mai dezbinată şi mai lipsită de orice interes faţă de destinu-i propriu rar o fost dat…dar o vădem din plin. Suntem ca şobolanii, mâncăm din grăunţele grânarul Europei, sau ce-a fost el odată, până nu mai rămâne nimic, iar când nu mai rămâne nimic ne mâncăm între noi. Ne tragem creaca unul altuia ca nu cumva unu’ să ciugulească mai mult din grăunţa finală fără ca ceilalţi să nu ciugulească.

Suntem o naţie de şobolani, dar în special o naţie de politicieni şobolani. La primul tun fug cât îi ţin picioarele şi se ascund în beciuri şi subsoluri, suntem şobolani pentru că nimeni nu ne suportă dar totuşi nu pot trăi fără noi. De ce? Pentru că altfel, pisicile mari, cele ruseşti , olandeze sau pariziene ce ar mai mânca? Suntem o piaţă de deschidere, iar meniul principal suntem noi.

Oare cum să nu se contamineze întreaga populaţie când de sus se aruncă numai fărâme putrezite şi îmbibate cu ură, ură faţă de noi, faţă de români? Politicienilor le place atât de mult caşcavalul încât ar fi în stare să o vândă pe mă-sa, patria şi oamenii. Cam aşa au gândit toţi după Ceauşescu încoace.

Cum prinzi o fărâmă trebuie să ţi-o pui deoparte, nu ştii dacă la următoarele alegeri ţi se dă iar drumul în hambar. Aşa că băieţii deştepţi şi-au pus deoparte pentru zile negre şi caşcaval şi legislaţie. Câţi parlamentari sunt acuzaţi de corupţie dar, băieţi deştepţi fiind, şi-au facut legi după bunul lor cazier?

Cum să mai meargă ţărişoara asta dacă toată uzina e împânzită de astfel de şobolani? Cum să meargă dacă frâiele trec prin mâinile parlamentarilor? Uzinele trebuie doar să umple sacii şi să se falimenteze ca alţi şobolani să nu aibă ce mânca.

Românii au drepturi doar pe hârtie şi, în continuare vor drepturi pe hârtie. La ce folos libertatea de după Ceauşescu dacă nu ştim ce să facem cu ea? La ce folos să fii membru U.E. dacă doar trei-patru profită de ea?

La noi protestele se fac din douăzeci în douăzeci de ani şi nici nu mai au ecou. Toată lumea protestează, dar nimeni nu ştie pentru ce. La noi revoluţiile sunt sângeroase, dezorganizate ca o turmă de oi şi proste, vrem doar să le-arătăm că avem curaj. Atât. Nimic mai mult.

Advertisements

Tags: , , , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: